Descoperiri Arheologice la Cetatea Zânelor și Dâmbul Cetății
Noile descoperiri arheologice realizate la Cetatea Zânelor și Dâmbul Cetății din județul Harghita au oferit o oportunitate rară de a înțelege organizarea așezărilor preistorice și dacice. Specialiștii de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au efectuat cercetări amănunțite în cadrul campaniilor desfășurate pe parcursul acestui an, așa cum a fost raportat de către conducerea instituției. Aceste descoperiri valoroase nu doar că oferă informații istorice esențiale, dar deschid și noi căi de explorare a evoluției fortificațiilor din această zonă.
Concetrându-se pe situl Dâmbul Cetății, cercetătorii au investigat un șanț cu o lungime de 18 metri și lățimi variind între 0,3 și 0,5 metri, unde au fost identificate fragmente ceramice diverse și chiar o amforetă bine conservată. Alte resturi examinate includ oase de animale și fragmente de lemn ars, toate datând din perioada culturii Costişa-Ciomortan, aproximativ 2100-1900 î.Hr. De asemenea, în partea sudică a sitului, specialiștii au identificat niveluri stratificate de pietre, care sugerează structuri defensive din cultura Wietenberg, reprezentând o etapă importantă în dezvoltarea socială a regiunii în Epoca bronzului mijlociu.
Un element central al campaniei din 2025 a fost documentarea unui șanț specific, denumit Complexul arheologic nr. 15, ce ar putea fi asociat cu un „Gard interior”. În cadrul acestui șanț, cercetătorii au descoperit o groapă plină cu fragmente ceramice de la diverse tipuri de recipiente. Acestea, alături de resturi animaliere, piese de lemn ars și pietre, sunt toate atribuite culturii Costişa-Ciomortan. Iar dintre aceste artefacte, amforeta de mici dimensiuni, cu un design distinctiv, a captat atenția experților, demonstrând complexitatea și abilitățile artistice ale populației din acea vreme.
Patrimoniul arheologic recuperat de la Dâmbul Cetății s-a dovedit a fi extrem de bogat și variat, punând în lumină piese incluse în categoria Tezaur. Obiectele găsite sunt în prezent expuse la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în cadrul expoziției permanente „Așezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, oferind vizitatorilor o privire fascinantă asupra vieții străvechi din această regiune.
În stațiunea Covasna, cercetările s-au concentrat pe un edificiu dacic, situat pe terasă II a cetății din Valea Zânelor. Fragmente ceramice, oase de animale și un obiect metalic rar, un mâner de vas roman cu cap de berbec, au fost descoperite în straturile superioare. Aceste descoperiri sugerează nu doar existența unei așezări complexe, dar și conexiunile comerciale și culturale cu alte civilizații. Edificiul este delimitat pe trei laturi, iar datându-se din Epoca Regatului Dac, se speculează asupra unei posibile funcții ca templu sau clădire civilă/militară, rămânând totuși incertă natura sa exactă.
Experiența echipelor de arheologi, incluzând nume remarcabile precum dr. Dan Buzea, dr. Dan Ștefan și dr. Puskas Jozsef, sub coordonarea lui dr. Valerii Kavruk, a condus la aceste evoluții notabile. Campaniile de cercetare continuă să aducă la lumină noi detalii despre comunitățile care au populat această zonă în trecut, lăsându-ne să ne întrebăm ce alte mistere pot fi descoperite în viitor.
Aceste rezultate subliniază importanța protejării și promovării siturilor arheologice, care nu doar că dețin o valoare istorică, dar oferă și o fereastră către întrebările fundamentale despre cine suntem și de unde venim. Așadar, aceste descoperiri nu sunt doar realizări științifice, ci și o parte vitală a patrimoniului cultural românesc, ce merită toată atenția și respectul.