Apele Române resping zvonurile despre demolarea barajelor
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a reacționat vehement la recentul zvon care circulă în spațiul public, conform căruia Uniunea Europeană (UE) ar impune demolarea unor baraje din România. Într-un comunicat transmis miercuri, ANAR a subliniat că „nu există o listă impusă de UE cu baraje din România care ar trebui dezafectate”, contrazicând astfel informațiile difuzate pe diverse canale media.
Reprezentanții ANAR au explicat că, de fapt, informațiile vehiculate sunt o eroare de interpretare. Aceștia au precizat că directivele europene nu obligă România să dezafecteze baraje mari sau strategice, ci se referă, în principal, la lucrări hidrotehnice minore care nu mai sunt funcționale. Astfel, termenul de “bariere” menționat în diverse contexte se referă în general la structuri de dimensiuni reduse, precum praguri transversale mici, stăvilare vechi sau alte amenajări învechite.
Clarificările ANAR asupra barajelor din România
ANAR a clarificat că în Europa există aproximativ 4.000-5.000 de baraje mari și nu cele 1,2 milioane de „bariere” menționate de unele surse. Această diferență subliniază gravitatea confuziei create și faptul că măsurile discutate de UE vizează îmbunătățirea condițiilor de curgere ale apelor, nu distrugerea infrastructurii esențiale pentru țară.
Mai mult, ANAR a oferit un exemplu concret din județul Galați, unde două baraje piscicole au cedat în urma unor viituri. Aceste lucrări erau de mică importanță și aveau deficiențe de întreținere, demonstrând astfel că problemele apar mai ales la structuri minore și nu la cele mari care sunt permanent monitorizate și întreținute conform unor norme riguroase.
Deciziile privind barajele sunt lăsate la latitudinea autorităților române
Administrația Națională „Apele Române” a subliniat că nu este singurii deținători de baraje din România. Aceștia administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mică importanță, în timp ce alte baraje sunt deținute de Hidroelectrica S.A. sau de autorități locale. Deciziile referitoare la conservarea, modernizarea sau, în ultimă instanță, dezafectarea acestor structuri sunt luate de autoritățile române, bazându-se pe evaluări realizate de specialiști.
Anar a declarat că România decide suveran viitorul barajelor, fie că este vorba despre modernizare sau dezafectare, având în vedere signalmentele și expertiza națională și internațională. astfel, nu există nicio obligație europeană de a demolare a vreunui baraj din România, iar autoritățile române rămân cele care stabilesc ce structuri sunt necesare pentru protecția mediului și sănătatea populației.
Soluții alternative și responsabilitate în gestionarea resurselor
În concluzie, ANAR a reafirmat angajamentul său față de gestionarea resurselor de apă, asigurându-se că structurile de apă sunt în conformitate cu normele de siguranță, protejând astfel atât mediul, cât și comunitățile locale. Subliniază că toate acțiunile legate de baraje urmăresc să îmbunătățească regimul natural de curgere al râurilor și să protejeze ecosistemele, demonstrând responsabilitate și dedicare în fața provocărilor ecologice actuale.