Referendum crucial în Italia: reforma judiciară a lui Meloni, testată pentru viitorul politic al premierului
Italienii se pregătesc să voteze duminică și luni pentru o reformă constituțională propusă de premierul Giorgia Meloni, care stârnește controverse în rândul opoziției, acuzată că subminează independența justiției. Această măsură are loc într-un context politic delicat, cu alegerile parlamentare din 2027 la orizont.
Giorgia Meloni, considerând reforma „indispensabilă” pentru asigurarea imparțialității sistemului judiciar, o descrie ca o oportunitate unică de a face sistemul mai meritocratic, responsabil și eficient. Cu toate acestea, opoziția, condusă de Elly Schlein de la Partidul Democrat, critică vehement propunerea, denunțând-o ca fiind „redactată defectuos” și că nu abordează problemele fundamentale precum procesele lungi și supraaglomerarea închisorilor.
Separarea carierei și reformarea CSM-ului: mizele centrale
Reforma vizează desprinderea căilor profesionale ale judecătorilor de cele ale procurorilor și revizuirea radicală a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Până în prezent, membrii CSM erau aleși din rândul colegilor și de Parlament, iar reforma propune împărțirea acestuia în două consilii distincte și crearea unei noi curți disciplinare cu 15 membri. Aceștia ar fi numiți fie de președintele Republicii, fie aleși prin tragere la sorți dintr-o listă parlamentară sau dintre magistrați. Franco Moretti, avocat și lider al campaniei pentru „nu”, avertizează că noua curte ar putea deveni „brațul armat al politicii”, folosită pentru a reglementa conturile cu judecătorii care îndrăznesc să critice executivul.
O altă modificare propusă ar interzice transferurile între funcțiile de judecător și procuror, deși un număr restrâns de magistrați apelează la această opțiune. Conform reglementărilor din 2022, judecătorii pot schimba postul o singură dată în primii zece ani de carieră, un sistem considerat un bastion împotriva influențelor politice, deși susținătorii reformei argumentează că apropierea între cele două funcții poate prejudicia acuzații.
Tensiuni și controverse
Peste 80% din membri Asociației Naționale a Magistraților au protestat prin grevă în februarie 2025, iar schimbările propuse au fost respinse de ministrul Justiției, Carlo Nordio, care a calificat criticile drept „litanii capricioase”. În acest context, șefa cabinetului său, Giusi Bartolozzi, a generat controverse spunând că reforma va facilita „evadarea” de magistrații care acționează ca „plutoane de execuție”. Un eșec în implementarea reformelor ar prejudicia grav imaginea Giorgiei Meloni, care conduce un guvern de coaliție stabil din octombrie 2022. Cu toate acestea, Meloni a exclus explicit demisia în cazul în care referendumurile vor da rezultate nefavorabile.
În prezent, sondajele arată o egalitate în opțiunile cetățenilor, iar secțiile de votare se vor închide luni la ora 14:00 GMT, cu rezultatele așteptate în aceeași zi. De-a lungul timpului, Meloni și miniștrii săi au criticat deciziile judiciare considerate „prea îngăduitoare”, în special în privința imigrației, continuând astfel tradiția conflictuală a dreptei italiene cu sistemul de justiție, începută de Silvio Berlusconi.