Putin amenință Europa cu războiul dacă trimite trupe în Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, în cadrul Forumului de Afaceri BRICS desfășurat vineri la New Delhi, că Rusia este țara vizată de cele mai multe sancțiuni din lume. Într-o sesiune ulterioară de întrebări și răspunsuri cu jurnaliști ruși, liderul de la Kremlin și-a extins atacul la adresa Occidentului, acuzând guvernele occidentale pentru o serie de probleme, de la războiul din Ucraina până la dificultățile economice și politice cu care se confruntă Europa.
Putin a prezentat puterile occidentale drept „vechi lideri” aflați în declin, care încearcă să-și păstreze dominația pe măsură ce economiile emergente își consolidează influența pe scena internațională. El a susținut că țările BRICS au generat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani, comparativ cu 29% în cazul Grupului celor Șapte. Liderul rus a ironizat grupul marilor democrații industrializate, referindu-se la „așa-numitul G7” și adăugând: „De ce este numit «mare», nu înțeleg”.
Retorica lui Putin a devenit mai dură când a abordat presiunile economice exercitate de Occident asupra Rusiei. El a acuzat guvernele occidentale că au abandonat principiile pieței libere pe care le promovau odinioară și că recurg la sancțiuni, sancțiuni secundare, confiscarea navelor și alte restricții pentru a-și recâștiga ceea ce el a descris drept „fosta poziție de lider”. Liderul rus a subliniat amploarea presiunilor internaționale, afirmând că „peste 30.000 de sancțiuni au fost impuse Rusiei”, cifră pe care a susținut că este „aproape de două ori mai mare decât împotriva tuturor țărilor lumii la un loc”.
Putin a susținut însă că presiunile au făcut Rusia mai puternică, afirmând că Moscova și-a „consolidat suveranitatea națională” și și-a redirecționat comerțul către ceea ce el a descris drept „parteneri de încredere și previzibili”. El a invocat creșterea cumulată a PIB-ului Rusiei cu 10,3% în perioada 2023-2025 și o rată a șomajului de 2,3% drept dovezi că sancțiunile au eșuat. Economia Rusiei a încetinit însă puternic în 2026, în timp ce cheltuielile de război, inflația, deficitul de forță de muncă și restricțiile occidentale continuă să exercite presiuni asupra performanței economice.
Putin și-a dedicat o parte semnificativă a declarațiilor încercării de a transfera responsabilitatea pentru invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina asupra NATO și a guvernelor occidentale. El a descris Revoluția EuroMaidan din Ucraina din 2014, care l-a înlăturat de la putere pe președintele prorus Viktor Ianukovici, drept o „lovitură de stat sângeroasă” orchestrată de Occident pentru a atrage Ucraina în NATO. Relatarea sa a omis însă preluarea și anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, intervenția militară a Moscovei în Donbas și decizia lui Putin de a lansa invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022.
Deși a insistat că Moscova nu reprezintă o amenințare pentru Europa, Putin a lansat imediat un nou avertisment cu privire la discuțiile despre desfășurarea unor forțe europene în Ucraina, ca parte a unor eventuale garanții de securitate după încheierea războiului. „Acum vorbesc despre cum ar putea trimite trupe pe teritoriul Ucrainei. Asta înseamnă război cu Rusia”, a transmis Putin. Până în prezent, o astfel de desfășurare de trupe nu a avut loc.
Putin a criticat și prețurile ridicate la energie din Europa, prezentând situația drept o consecință a deciziilor europene de a-și reduce dependența de energia rusească. El a indicat că prețurile gazelor au ajuns la aproximativ 1.000 de euro pentru 1.000 de metri cubi și a sugerat că acestea ar putea crește și mai mult. Declarațiile sale au omis însă folosirea de către Moscova a livrărilor de gaze ca instrument de presiune politică și eforturile accelerate ale Europei de a renunța la dependența de combustibilii fosili ruși după invazia Ucrainei.
Într-o referire istorică, Putin l-a invocat pe fostul cancelar german Helmut Kohl, susținând că acesta credea că supraviețuirea Europei depindea de „relațiile de alianță cu Rusia”. Relatarea sa a omis însă poziția fermă a lui Kohl în apărarea suveranității statelor vecine. Într-un discurs susținut la Conferința de Securitate de la München, pe 5 februarie 1994, Kohl a declarat că Rusia nu ar trebui să aibă drept de veto asupra deciziilor statelor vecine și a respins ideea unor „sfere de influență” rusești.
Putin și-a încheiat discursul prezentând BRICS drept un model economic alternativ, în cadrul căruia statele își pot urmări propriile interese naționale fără reguli impuse din exterior de ceea ce el a numit „miliardul de aur” occidental. Cu toate acestea, în pofida criticilor repetate la adresa guvernelor occidentale, Putin a insistat că BRICS nu este construit împotriva acestora: „Nu ne construim activitatea împotriva nimănui. Suntem pentru noi înșine, pentru interesele noastre”.