Artistul israelian Asaf Avidan a devenit cetățean român: „E un nou capitol în care căutăm să găsim reconciliere cu trecutul”
Asaf Avidan a depus jurământul de credință față de România pe 9 septembrie, într-o ceremonie organizată în Aula Carol I a Camerei de Comerț și Industrie București. Artistul israelian, în vârstă de 46 de ani, a devenit astfel oficial cetățean român, alături de cei doi frați ai săi, după o procedură care a durat aproape cinci ani.
Cererea sa a fost aprobată oficial pe 12 iunie, ca urmare a faptului că bunicii săi pe linie maternă au fost evrei români. Fiind descendent direct al unor cetățeni români, artistul a beneficiat de o procedură simplificată, care nu l-a obligat să învețe limba română, istoria sau geografia țării.
În cadrul ceremoniei, Ana-Claudia Țapardel, șefa Autorității Naționale pentru Cetățenie, i s-a adresat artistului: „Demersul dumneavoastră are o rădăcină adâncă și ne bucurăm. Ați solicitat dobândirea cetățeniei prin prisma descendenței materne, aducând un omagiu memoriei familiei dumneavoastră și legăturii autentice, de sânge, cu acest pământ.”
Reprezentanta autorității a menționat și momentul din luna mai, de la Arenele Romane din București, când Asaf Avidan a mărturisit pe scenă nerăbdarea de a-și vedea dosarul aprobat. „Eu v-am înțeles pe deplin emoția și nerăbdarea”, a spus Ana-Claudia Țapardel.
După intonarea imnului național, frații Avidan au fost primii chemați, în ordine alfabetică, să rostească jurământul: „Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.” La momentul semnării documentelor, șefa Autorității pentru Cetățenie i-a spus artistului: „Acesta nu e un autograf, e o semnătură oficială.”
La finalul ceremoniei, pe fundal sonor a fost difuzat hitul „Reckoning Song (One Day)”, iar atmosfera solemnă s-a transformat într-un moment celebrativ, cu fotografii și zâmbete.
„Pentru noi, e vorba de reconciliere și regăsirea rădăcinilor”
Asaf Avidan a declarat, după obținerea cetățeniei, că demersul are o însemnătate profund personală. „Eu și frații mei provenim dintr-o familie dezbinată. Pentru noi, nu e doar o simplă cerere pentru obținerea unei cetățenii. Pentru noi, e vorba de reconciliere și regăsirea rădăcinilor, a trecutului nostru, locurilor strămoșilor noștri”, a spus artistul.
„E un nou capitol în care căutăm să găsim reconciliere cu trecutul nostru zbuciumat. Nu e vorba de un simplu pașaport”, a adăugat el.
Artistul a recunoscut că intenționează să obțină și pașaportul românesc, descriind acest pas ca fiind „o chestiune mai personală” în cazul său. De asemenea, a mărturisit că are încă mult de lucrat pentru a învăța limba română.
Referitor la legătura sa cu România, Asaf Avidan a spus: „Devine din ce mai emoțional, de fiecare dată când vin în România. Sunt deja în căutarea unei familiarități. De data asta e diferit.”
„Trebuie să înțelegeți această stare de gri”
Asaf Avidan s-a născut în 1980 la Ierusalim și și-a petrecut patru ani din copilărie în Jamaica, alături de părinții săi, care erau diplomați detașați la Ministerul de Externe israelian. În prezent, artistul este stabilit în Franța.
Într-o mărturisire făcută în cadrul unui concert susținut în România acum trei ani, artistul vorbea despre complexitatea realității și despre rolul artei: „Înțeleg că atunci când lumea simte dezechilibrul și primejdia, regresăm la o copilărească nevoie de simplitate, de contrast, de alb și negru. Dar oricât aș vrea să acționez cu o furie și o autoritate îndreptățite, simt că realitatea e mai complexă. Realitatea e nuanțată. Moralitatea e, uneori, ambiguă. Trebuie să înțelegeți această stare de gri.”
Artistul a explicat că arta devine, prin natura sa, „gri”: „Dacă folosim corect această ustensilă, arta, muzica, poezia, dacă o folosim corect, devin inerent gri. Pentru că poezia vorbește în simboluri, vorbește în metafore. Nu e niciodată doar neagră sau albă, pentru că e traductibilă fiecăruia dintre voi.”
Pe plan artistic, recunoașterea internațională a venit odată cu piesa „Reckoning Song (One Day)”, care a devenit un hit major după remixul lansat în Europa. Discografia sa include albumele „The Reckoning” (2008), „Poor Boy / Lucky Man” (2009), „Different Pulses” (2013), „Gold Shadow” (2015), „Anagnorisis” (2020), „Ichnology” (2022) și cel mai recent, „Unfurl”, cu accente de muzică jazz.