România și alte două state resping revenirea la gazul rusesc. Bruxelles-ul caută soluții pentru a limita creșterea prețurilor
Într-o lume marcată de instabilitate, miniștrii Energiei din Uniunea Europeană s-au întâlnit pentru a discuta despre măsuri menite să atenueze impactul creșterii alarmante a prețurilor energiei, acestea fiind influențate semnificativ de conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran. În acest context, Germania, România și Suedia au fost clare în poziția lor, respingând categoric revenirea la gazele rusești, conform informațiilor furnizate de Reuters, citate de News.ro.
Dependenta extinsă a Uniunii Europene de importurile de gaz și petrol o face vulnerabilă în fața fluctuațiilor de pe piețele globale. În pofida eforturilor depuse, oficiali și analiști sunt sceptici în legătură cu posibilitatea de a găsi soluții rapide ce ar putea să stabilizeze situația energetică a blocului comunitar. Comisia Europeană lucrează la un pachet de măsuri de urgență care ar putea include subvenții pentru industrie, reducerea unor taxe naționale și o revizuire a pieței europene a carbonului, menită să reducă costul certificatelor de emisii prin creșterea numărului de permise disponibile.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a explicat că Europa se confruntă cu ceea ce el numește „o criză a prețurilor”, dar a asigurat că aprovizionarea blocului cu petrol și gaze rămâne sigură, majoritatea importurilor provenind din Statele Unite, Norvegia și alți furnizori care nu sunt direct afectați de conflictele din Orientul Mijlociu. El a subliniat, de asemenea, importanța unor măsuri „țintite și pe termen scurt” ce ar evita necesitatea unei reforme profunde a pieței energetice, deși unora, inclusiv Guvernului austriac, le-ar plăcea să se reanalizeze aceste opțiuni.
Rezistența Germaniei, României și Suediei față de gazul rusesc subliniază o schimbare importantă în politica energetică europeană. Ministrul german al Energiei, Katherina Reiche, a declarat cu fermitate că revenirea la gazul rusesc ar implica un risc extrem de mare și ar sprijini un agresor, ceea ce este inacceptabil. De asemenea, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a menționat că mai există posibilitatea de a plafona prețul gazului, o măsură similară fiind propusă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, dar care nu a fost activată din cauza temerilor că ar putea afecta capacitatea Europei de a atrage livrări pe piețele internaționale în cazul unei crize.
Pe fondul acestor discuții, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 50% de la începutul conflictului cu Iranul, punând presiune pe guverne și provocând apeluri la intervenții mai ample la nivel european. Italia, de exemplu, a cerut suspendarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de carbon pentru a atenua influența centralelor pe gaz asupra prețurilor energiei electrice. În contrast, Polonia, care a criticat sistemul ETS în trecut, a adoptat o poziție mai reticentă, afirmând că piața are nevoie de stabilitate și nu poate aplica modificări radicale peste noapte.
Este de așteptat ca Bruxelles-ul să se concentreze în principal pe soluții care constau în reducerea taxelor naționale sau în scheme de subvenții interne, lăsând astfel responsabilitatea principală asupra măsurilor de intervenție statelor membre. Această abordare ar putea accentua diferențele dintre statele mai bogate și cele cu resurse limitate, având în vedere cheltuielile considerabile, estimate la peste 500 de miliarde de euro, alocate de guvernele europene pentru a sprijini consumatorii și companiile în timpul crizei energetice din 2022.
Experții avertizează că prețurile ridicate la energie în Europa sunt influențate și de factori structurali. Diferențele în mixurile energetice și nivelurile de impozitare între cele 27 de state membre generează diferențe semnificative în prețurile energiei din Uniunea Europeană.