ARCTICA A ÎNREGISTRAT CEL MAI CĂLDUROS AN DIN ISTORIA MĂSURĂTORILOR METEOROLOGICE, ARATĂ UN RAPORT NOAA
Conform unui raport recent publicat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, Arctica a înregistrat cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. Între perioada octombrie 2024 și septembrie 2025, temperaturile din această regiune au fost cu 1,6°C mai mari decât media înregistrată în intervalul 1991 – 2020, subliniind astfel impactul vizibil al schimbărilor climatice.
Tom Ballinger, cercetător la Universitatea Alaska și coautor al studiului, a caracterizat această situație drept „alarmantă”. Este o dovadă că încălzirea globală avansează rapid și fără precedent, având repercusiuni asupra mediului înconjurător. Anul 2025 a fost marcat nu doar de cele mai ridicate temperaturi, ci și de cele mai călduroase toamne, ierni și veri observate vreodată în Arctica de la începutul măsurătorilor, fapt care îngrijorează comunitatea științifică.
TOPIREA BANCHIZEI
Un alt aspect alarmant se referă la reculul inedit al banchizei din Arctica, care a atins cel mai scăzut nivel măsurat vreodată de la inițierea monitorizării prin satelit. În martie 2025, cercetătorii de la National Snow and Ice Data Center (NSIDC) au stabilit că banchiza Arcticii a ajuns la o suprafață maximă de 14,33 milioane de kilometri pătrați, evidențiind dificultățile continue în formarea gheaței din cauza schimbărilor climatic. Această tendință îngrijorează, în special în ceea ce privește fauna locală, inclusiv urșii polari și focile, care depind de gheață pentru a supraviețui.
Deși topirea banchizei nu generează o creștere imediată a nivelului oceanelor, contribuie la o serie de modificări climatice mai ample, care amenință ecosistemele acesta. Scăderea acoperirii cu gheață descoperă oceanul, care, fiind mai întunecat, absoarbe mai multă energie solară, exacerbând astfel problema încălzirii globale.
VALURI DE FRIG ȘI ÎNVERZIREA TUNDRIEI
Faptul că Arctica se încălzește mai repede decât alte regiuni ale planetei poate fi privit ca un catalizator pentru valuri de frig în regiunile cu latitudini mai joase. Această dinamică complicată a climatelor reflectă un sistem planetar interconectat, în care schimbările dintr-o parte a lumii afectează starea vremii la distanțe considerabile.
Perioada octombrie 2024 – septembrie 2025 a fost denumită „anul apei” din cauza precipitațiilor record, iar tundra a început să se împădurească, ceea ce se traduce în eliberarea unei cantități semnificative de CO2 din permafrost. Aceasta este o amenințare majoră, având în vedere că permafrostul conține de două ori mai mult CO2 decât întreaga atmosferă la un moment dat.
DEZGHEȚAREA PERMAFROSTULUI ȘI DEGRADAREA ECOSISTEMULUI AQUATIC
Dezghețarea permafrostului a condus la apariția fenomenului denumit „râuri ruginite”, iar raportul NOAA atrage atenția asupra deteriorării calității apei în numeroase cursuri de apă, aspect ce contribuie la pierderea biodiversității acvatice. Mai mult de 200 de râuri au fost observate având o nuanță decarată sau portocalie, un semn clar al degradării ecosistemului local.
În concluzie, aceste date preocupante oferă o imagine de ansamblu alarmantă asupra impactului schimbărilor climatice asupra Arcticii, ilustrează nevoia urgentă de a lua măsuri pentru a limita efectele devastatoare ale globalizării și ale activităților umane.
Sursa: Agerpres