Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, inspectează barjele scufundate
Într-o acțiune recentă, Radu Miruță a demonstrat angajamentul său față de siguranța infrastructurii de transport internațional, deplasându-se vineri cu elicopterul pe Dunăre. Această vizită a avut ca scop inspectarea barjelor scufundate în cadrul operațiunii de salvare a Centralei de la Cernavodă, o acțiune esențială în contextul crizei de apă din zonă.
Miruță a aterizat în apropierea locului unde se desfășoară operațiunea de scufundare a primelor două barje, menite să redirecționeze un flux de apă din Dunăre. Aceste barje sunt destinate să contribuie la creșterea nivelului apei, necesară funcționării continue a Unității 2 de la Centrala de la Cernavodă.
Operațiunea de scufundare și impactul asupra Centralei de la Cernavodă
În această operațiune, Miruță a declarat că scufundarea barjelor costă timp, procesul durând aproximativ 3-4 ore pentru fiecare barjă, care este umplută cu apă înainte de a fi scufundată. În contextul actual, reactorul numărul 2 al centralei funcționează normal, însă întârzierea în scufundarea barjelor poate duce la oprirea acestuia în următoarele 5-6 zile, dacă nu se iau măsuri imediate.
Specialiștii de la Apele Române au propus această soluție, iar ministerul Transporturilor coordonează implementarea acesteia. Radu Miruță a subliniat importanța respectării măsurilor de siguranță și a optimizării poziționării barjelor pe fundul Dunării, având în vedere riscurile legate de curenți și alte condiții adverse.
Planificarea scufundării barjelor și avizul ministerelor
Inițial, operația de scufundare fusese programată să aibă loc miercuri, fiind amânată din motive de siguranță pentru joi și din nou pentru vineri. Miruță a confirmat că scufundarea a fost programată și pentru alte barje, intensificând eforturile pentru a asigura funcționarea normală a centralei. El a adăugat că ministerul Energiei trebuie să aprobe toate activitățile necesare desfășurării acestor intervenții cruciale.
Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc nu doar salvarea Centralei de la Cernavodă, ci și protejarea resurselor de apă din zona Dunării, în fața provocărilor climatice și ecologice cu care se confruntă România. Acțiunile de acest tip sunt esențiale în gestionarea eficientă a resurselor de energie și în prevenirea crizelor energetice.