Războiul dronelor rusești se extinde în România și Republica Moldova
Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al României și al Republicii Moldova au devenit tot mai frecvente, iar specialiștii consideră că acestea nu mai pot fi tratate ca incidente neintenționate. Conform unei analize publicate de Deutsche Welle, Moscova pare să extindă deliberat războiul către statele vecine Ucrainei.
De la începutul lunii august, au fost înregistrate aproximativ trei duzini de incidente cu drone în cele două țări. Majoritatea au constat în încălcări ale spațiului aerian, dar au existat și prăbușiri sau explozii. Doar în Republica Moldova s-au prăbușit 17 drone în luna august, un număr egal cu cel raportat pe tot parcursul anului 2025.
Incidentul care a blocat decolarea avionului președintelui Zelenski
Cel mai recent incident a avut loc marți, când o dronă rusească de tip „Gheran”, capabilă să atingă viteze de până la 500 de kilometri pe oră, a decolat din Crimeea, a traversat spațiul aerian ucrainean și s-a prăbușit pe un câmp de floarea-soarelui din apropierea orașului moldovean Rîșcani. Drona a survolat și teritoriul României, iar două avioane de vânătoare au fost ridicate de la baza aeriană NATO „Mihail Kogălniceanu”. Rămâne neclar de ce acestea nu au doborât aparatul, așa cum s-a procedat în alte situații. Incidentul a împiedicat decolarea de la Chișinău a avionului la bordul căruia se afla președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Evenimentul a scos în evidență capacitatea limitată a Republicii Moldova de a-și proteja spațiul aerian. Deși dronele au fost detectate și urmărite de serviciile de control al traficului aerian, doborârea lor nu a fost posibilă. Potrivit informațiilor publice, țara dispune doar de un număr redus de rachete antiaeriene poloneze Piorun, capabile să protejeze doar anumite obiective specifice.
Atac cu victime la punctul de trecere a frontierei
În noaptea de 8 septembrie, un atac cu dronă a vizat punctul de trecere a frontierei Starokozace, situat între Ucraina și sud-estul Republicii Moldova, la aproximativ un kilometru de teritoriul moldovean. Două persoane și-au pierdut viața, iar alte două au fost rănite, printre care și un cetățean moldovean.
Președinta Maia Sandu a condamnat ferm atacul și a declarat că războiul declanșat de Rusia a ajuns la granița Republicii Moldova. „Este greu de înțeles, având în vedere această realitate, că există încă voci care încearcă să-i convingă pe cetățenii moldoveni că Rusia nu este agresorul sau că războiul din regiunea noastră nu ne privește”, a afirmat Sandu.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a scris pe Facebook că incidentele nu mai pot fi privite ca ceva îndepărtat, iar amenințarea rusă nu este un „spectru” sau propagandă, ci o realitate cotidiană. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că nu mai poate fi exclusă posibilitatea unor victime în rândul cetățenilor moldoveni. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a avertizat că portul Giurgiulești ar putea deveni o țintă, după ce Ministerul rus de Externe a acuzat România și Republica Moldova că folosesc portul drept nod de tranzit pentru transporturi de armament.
Reacții și analize privind intențiile Moscovei
Expertul moldovean în securitate Rosian Vasiloi, fost șef al Poliției de Frontieră, a calificat prăbușirea dronei de marți drept „o operațiune planificată de statul agresor”. El a remarcat traiectoria neobișnuită a aparatului, care după ce a intrat în România a efectuat o manevră de întoarcere și a revenit în Republica Moldova. Vasiloi a concluzionat că spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și României formează deja o zonă operațională interconectată în privința amenințărilor aeriene.
Conducerea României nu a reacționat încă la cele mai recente incidente. În luna iulie, guvernul român a început să doboare dronele care pătrund în spațiul aerian național, după o perioadă lungă de reținere. Fostul general român Virgil Bălăceanu, analist frecvent în mass-media, a îndemnat liderii de la București să accelereze consolidarea capacităților de apărare aeriană și consideră că incidentul de marți a fost o manevră deliberată.
Institutul pentru Studiul Războiului din SUA a notat că, deși nu există dovezi că încălcările spațiului aerian ar fi fost intenționate, Rusia are de câștigat de pe urma unor astfel de acțiuni. Incursiunile cu modelul Geran urmăresc să testeze sistemele de apărare ale NATO și ale Republicii Moldova, precum și reacția întregii Alianțe Nord-Atlantice.