Submarine rusești interceptate lângă Svalbard în timpul unor teste cu o armă subacvatică secretă
Forțele NATO din Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite au interceptat, în această primăvară, submarine rusești care se antrenau pentru utilizarea unei arme secrete, într-o operațiune desfășurată în apropierea arhipelagului Svalbard, potrivit unor oficiali occidentali citați sub protecția anonimatului.
Ținta exercițiului rusesc a fost simularea tăierii cablurilor submarine critice fără a lăsa urme, o operațiune clandestină atribuită Direcției GUGI a Moscovei. Navele rusești au fost împiedicate să-și ducă la bun sfârșit antrenamentul și au fost forțate să părăsească zona, fără ca vreun cablu să fie avariat. Exercițiul a fost strict o simulare a desfășurării tehnologiei, în eventualitatea unui conflict cu Alianța Nord-Atlantică.
Deși Marea Britanie și Norvegia au dezvăluit în aprilie descoperirea acestei operațiuni secrete, implicarea Statelor Unite, locația exactă și natura noii arme au fost ținute departe de ochii publicului până acum.
Avertismentul transmis Moscovei
Pentru a descuraja utilizarea reală a acestei tehnologii, oficialii britanici și norvegieni și-au prezentat concluziile direct Moscovei, demonstrând că aliații sunt la curent cu noile capabilități subacvatice.
Ministrul apărării din Norvegia, Tore Sandvik, a transmis un avertisment ferm: „Prin operațiunea noastră comună, am transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate acționa în secret. Am precizat fără echivoc autorităților ruse că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată și va avea consecințe. Nu este în interesul nimănui escaladarea tensiunilor în Extremul Nord”.
Confruntarea din adâncurile mării are loc pe fondul temerilor crescânde ale serviciilor de informații occidentale că Kremlinul intensifică operațiunile de sabotaj în Europa. Trei oficiali americani au avertizat că analiștii CIA sunt tot mai îngrijorați de posibilitatea ca Rusia să testeze Articolul 5 al NATO, iar distrugerea cablurilor submarine ar putea constitui o componentă esențială a unui astfel de efort.
Miza strategică a infrastructurii submarine
Cablurile submarine, esențiale pentru internetul global și tranzacțiile financiare, au fost ținte strategice încă din cele două Războaie Mondiale. În zona vizată, două cabluri de fibră optică de 1.400 de kilometri leagă Svalbard de Norvegia continentală, la adâncimi de până la 2.700 de metri. Acestea transportă date vitale de la SvalSat, cea mai mare stație terestră de sateliți din lume, integrată în Rețeaua Near Space a NASA.
Zona cunoscută sub numele de „Bear Gap”, o întindere de apă lată de 400 de mile, reprezintă singura poartă de ieșire în Atlantic pentru submarinele nucleare rusești staționate în Peninsula Kola. Pentru a-și consolida poziția, Marea Britanie a desfășurat recent forțe pe insula Jan Mayen, alături de aliații americani și norvegieni, iar Norvegia plănuiește instalarea unui nou cablu de fibră optică până în 2028.
Activitatea subacvatică face parte dintr-un tablou mai amplu al sabotajelor. Țări precum Polonia, Lituania și România au raportat diverse încălcări, iar o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle din luna august a determinat Germania să închidă consulatul rus de la Bonn. În acest context tensionat, directorul CIA, John Ratcliffe, a vizitat Moscova în august pentru a-și avertiza omologii cu privire la escaladarea operațiunilor de sabotaj.
Amenințări subacvatice în creștere
Aliații NATO sunt în alertă maximă de la explozia conductelor Nord Stream din 2022. O tactică tot mai des întâlnită este „drifting”, adică navigarea lentă a navelor deasupra infrastructurii sensibile pentru cartografiere. Datele firmei Windward arată că anul trecut această activitate a crescut cu 52% în Marea Nordului și cu 88% în Marea Chinei de Sud.
Ami Daniel, directorul executiv al Windward, a tras un semnal de alarmă asupra actorilor statali: „Opinia actuală este că Rusia și China reprezintă probabil cele mai active și mai grave amenințări subacvatice”.
Deși lansarea inițiativelor „Baltic Sentry” și „Nordic Warden” a redus cu 5% activitatea de cartografiere în Marea Baltică în 2025, cel puțin 11 cabluri submarine au fost avariate sau tăiate în această zonă din octombrie 2023. Europa rămâne într-o poziție vulnerabilă, prinsă între dependența crescândă de transferul de date și o capacitate istoric redusă de protecție.
Bruce Jones, cercetător principal la Brookings Institution, a sintetizat dilema continentului: „În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. A extins dramatic gradul în care se bazează pe infrastructura de pe fundul mării și și-a redus dramatic capacitatea de a proteja acea infrastructură. Acum se reconstruiește cu întârziere, în fața unei amenințări rusești în plină expansiune”.