Scandalul monumentului lui Grigore Ghica la Iași
În ultimele luni, s-a amplificat un scandal legat de monumentul funerar dedicat lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei. Deputatul PNL, Alexandru Muraru, a cerut, printr-o interpelare adresată ministrului Culturii, Demeter András István, o intervenție de urgență din partea autorităților centrale, subliniind lipsa unui plan clar pentru reînhumare, procesele netransparente de atribuire a lucrărilor și blocajele privind amplasarea monumentului.
Reînhumarea osemintele lui Ghica
Osemintele domnitorului au fost deshumate în noiembrie 2025 din localitatea franceză Le Mée-sur-Seine și au fost repatriate cu onoruri militare. Când osemintele au sosit la Iași, nu existau stabilite un amplasament final sau un design pentru monument. Sicriul a fost depozitat timp de aproximativ șase luni la Palatul Culturii, iar ulterior mutat la sediul Inspectoratului Județean de Jandarmi.
Disputa privind amplasamentul
Conflictele s-au intensificat pe 1 aprilie 2026, când mai mulți descendenți ai familiei Ghica s-au reunit la Iași pentru ceremonia de reînhumare și inaugurarea monumentului. În mod surprinzător, aceștia au descoperit că lucrările nu erau finalizate și lipseau avizările necesare, ceea ce a fost denumit de Muraru „o cronică a amatorismului”. Deputatul a solicitat o clarificare asupra valorii artistice a monumentului și o investigare a cheltuielilor publice asumați până la obținerea avizelor necesare.
Costurile și critici
Conform datelor preliminare, sarcofagul a fost comandat de Ateneul Național din Iași, subordonat Primăriei, și realizat de sculptorii Vladlen Babcinețchi și Lucian Smău, ‘la o selecție internă’. Costurile estimate ajung la aproximativ 400.000 de lei, acoperind marmura din Grecia și drepturile de autor ale artiștilor, fără a include fundația și soclul monumentului. Specialiștii estimează că valoarea totală ar putea depăși 500.000 de euro. Critica estetică s-a concentrat pe stilul neoclasic francez al lucrării, propus de Babcinețchi, în contrast cu opiniile expertului în artă, Pavel Șușară, care a descris monumentul ca fiind o „aroganță anacronică” și un „amatorism sinistru”.
Continuitatea disputei
Primarul Mihai Chirica a exprimat dorința de a amplasa monumentul în apropierea Palatului Culturii, dar specialiștii în patrimoniu contestă această decizie, menționând statuia lui Ștefan cel Mare și ruinele fostei Curți Domnești, considerând că există restricții legate de zona istorică. În luna iunie, Chirica a acuzat Direcția Județeană pentru Cultură de „sfidare”, după ce Comisia Zonală a Monumentelor a sugerat amplasarea în Parcul Expoziției. Aceasta a explicat că nu a emis un aviz formal, ci doar o recomandare, argumentând legătura zonei cu realizările urbanistice ale domnitorului.
Concluzie
Astfel, asemeni unei situații dramatice, osemintele lui Grigore Alexandru Ghica continuă să rămână în custodia Jandarmeriei, la aproape opt luni de la repatriere, într-un context de incertitudine și controversă care evidențiază dificultățile administrative și culturale în gestionarea moștenirii istorice.