„Castrarea chimică” voluntară ar putea fi extinsă în închisorile din Anglia și Țara Galilor
Un expert a declarat că medicamentele menite să controleze libidoul infractorilor sexuali ar putea începe să fie administrate unui număr semnificativ de deținuți din Anglia și Țara Galilor începând cu luna decembrie 2028. Prof. Belinda Winder, specialist în evaluarea utilizării medicamentelor de suprimare a libidoului în penitenciare, a estimat că în jur de 3.750 de deținuți, adică aproximativ unul din patru infractori sexuali, ar putea beneficia de acest tratament.
Într-un context marcant al eforturilor de a gestiona criza supraaglomerării în închisori, guvernul condus de Andy Burnham analizează posibilitatea extinderii opțiunii voluntare de utilizare a acestor medicamente. Cu toate acestea, miniștrii guvernului sunt în prezent în fața unei reevaluări a angajamentului luat de Shabana Mahmood, care a propus analiza implementării castrării chimice obligatorii pentru infractorii sexuali care au săvârșit infracțiuni grave, cum ar fi violul sau abuzul asupra minorilor.
Contextul și detaliile programului pilot
Aproximativ 15.000 de deținuți din Anglia și Țara Galilor își ispășesc pedepsele pentru infracțiuni sexuale, iar peste 850 de bărbați sunt arestați lunar pentru abuzuri sexuale asupra copiilor comise online. Un program pilot intitulat „MMPSA” (Medication to Manage Problematic Sexual Arousal Treatment Pathway) urmează să fie extins de la zece la douăzeci de închisori în luna noiembrie. Acest program vizează infractorii care se confruntă cu gânduri și comportamente sexuale intruzive și nesănătoase.
Participanții la acest program ar putea beneficia de medicamente precum inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum ar fi sertralina, care ajută la limitarea gândurilor sexuale invazive, și antiandrogeni, care reduc producția de testosteron și, implicit, libidoul. În unele cazuri, administrarea acestor medicamente poate duce la reducerea testosteronului la niveluri prepuberale.
Impactul și îngrijorările legate de implementare
Prof. Winder a subliniat că, dacă programul pilot continuă să progreseze, autoritățile ar putea fi pregătite să introducă medicamentele în închisorile și în serviciile de probațiune din Anglia și Țara Galilor în termen de 28 de luni. Aceasta înseamnă că, în decembrie 2028, ar putea avea loc lansarea efectivă a acestui program, condiționată de concluziile pozitive care se vor trasa pe parcurs.
În același timp, există critici cu privire la eficiența acestei măsuri. Doi experți au afirmat că un sistem obligatoriu ar necesita evaluarea unui număr mare de deținuți pentru a identifica cei care ar putea beneficia real de tratament. O astfel de abordare ar putea avea implicații clinice și financiare considerabile.
Critici și alternativele acestui plan
Îngrijorările nu se limitează doar la logistică, ci se extind și pe linia respectării drepturilor infractorilor. Există temeri că introducerea obligatorie a tratamentelor ar putea genera o pierdere a încrederii și posibile abuzuri. Monitorizarea administrării zilnice a acestor medicamente în rândul celor care nu doresc să participe ar putea fi extrem de ineficientă.
De asemenea, caracterizarea acestor medicamente ca o formă de „castrare chimică” a fost contestată, fiind argumentată că acestea nu au un efect permanent și necesită o administrare constantă pentru a se menține eficiența.
Între timp, Andy Burnham a anunțat că anumiți deținuți condamnați pentru infracțiuni grave vor fi excluși din programul de eliberare anticipată, iar cei care au pedepse mai mici ar putea continua să beneficieze de aceasta. În prezent, ratele de recidivă în rândul infractorilor sexuali sunt relativ scăzute, ceea ce adaugă complexitate dezbaterii asupra eficienței actualelor măsuri de prevenire și tratament.
Activistii din domeniul justiției penale caută soluții alternative, insistați pe importanța voluntariatului în participarea la aceste tratamente pentru a garanta eficacitatea și respectarea drepturilor omului.