Primele efecte ale acordului anunțat de Trump cu Iranul. Petrolul s-a ieftinit cu aproximativ 5%
Cotațiile petrolului au experimentat luni dimineaţa o scădere semnificativă de aproximativ 5%, în urma acordului de principiu notificat de Iran și Statele Unite, conform informațiilor transmise de agențiile Reuters și Kyodo. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), prețul barilului de petrol ‘light sweet crude’ a coborât cu 5,5%, ajungând la 80,16 dolari, deși aceasta se menține în continuare peste nivelul de 67 dolari care predomina înainte de izbucnirea conflictului. Pe de altă parte, pe bursa ICE Futures, prețul barilului de petrol Brent din Marea Nordului a scăzut cu 4,7%, stabilindu-se la 83,24 dolari, ceea ce este considerabil sub apogeul înregistrat în luna mai, de 126,41 dolari.
Analistul Vivek Dhar, de la CBA, a indicat că se așteaptă o continuare a declinului prețului țițeiului Brent, proiectând un cost de 80 de dolari pe baril până la sfârșitul anului, cu condiția ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă. Proiecțiile sale sugerează că exporturile de petrol și produsele rafinate ar putea fi reluate rapid prin această strâmtoare critică, chiar dacă există incertitudini semnificative legate de daunele suferite la infrastructura petrolieră.
O scădere a prețurilor petrolului ar avea implicații considerabile, în special pentru economia Japoniei, care este un importator net de energie. Astfel, indicele principal Nikkei-225 al Bursei de la Tokyo a crescut cu peste 5% în dimineața acelei zile, în timp ce bursa din Coreea de Sud a înregistrat un avans de 5,6%, iar cea din China a crescut cu 1,4%. De asemenea, indicele MSCI al zonei Asia-Pacific, excluzând Japonia, a înregistrat o creștere de 1,5%.
Acordul între Iran și Statele Unite a fost anunțat duminică, având scopul de a rezolva un conflict care dura de aproape patru luni, deschizând astfel calea spre discuții mai tehnice asupra diverselor probleme persistente. Protocolul va fi semnat vineri la Geneva, având în vedere că se estimează că Strâmtoarea Ormuz ar putea fi complet deschisă. Teheranul a declarat că negocierile se vor deschide într-un interval de 60 de zile, având ca teme principale: ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, problema programului nuclear, reconstrucția țării și implementarea unui mecanism de monitorizare a angajamentelor asumate.
În contextul economic, persistenta scăderii prețurilor petrolului ar putea contribui la atenuarea riscurilor inflației, rezultând în reducerea necesității majorării dobânzilor. Joi, Banca Centrală Europeană a decis să crească dobânzile pentru prima dată după anul 2023, iar săptămâna aceasta sunt programate întâlniri de politică monetară pentru mai multe bănci centrale, inclusiv cele din Marea Britanie, Japonia, Australia, Elveția, Suedia, Norvegia și Rusia.
Ceea ce este deosebit de relevant este că ședința de la Banca Centrală a Rusiei va fi monitorizată cu mare atenție, având în vedere absența guvernatoarei Elvira Nabiullina din sfera publică în ultimele săptămâni, acest lucru alimentând speculații despre viitorul său. Conform analiștilor, Nabiullina a fost considerată o stabilizatoare a economiei ruse în timpul conflictului cu Ucraina, iar absența sa ar putea testa încrederea piețelor în sistemul economic rusesc.